Ce este autismul?

Tulburarea de spectru autist (TSA) este o tulburare de neurodezvoltare complexă, caracterizată prin dificultăți în:

• comunicarea verbală și non-verbală,
• interacțiunea socială,
• comportamente repetitive și interese restrânse, precum și o flexibilitate redusă în gândire și comportament.

Semnele timpurii ale autismului constau adesea în absența unor comportamente tipice pentru vârsta copilului, mai degrabă decât în prezența unor comportamente neobișnuite. Copiii cu autism pot comunica, interacționa și învăța diferit față de majoritatea copiilor.

Primele semne ale unei tulburări din spectrul autismului pot apărea între 12 și 24 de luni și, în unele cazuri, părinții observă un regres în dezvoltarea copilului, cum ar fi pierderea limbajului sau a contactului vizual. Aceste manifestări pot constitui semnale de alarmă timpurii.

Fiind o tulburare de spectru, autismul se poate manifesta într-o gamă largă de severitate: unii copii pot avea abilități cognitive și lingvistice dezvoltate, dar dificultăți de interacțiune socială, în timp ce alții pot avea întârzieri semnificative și nevoi complexe de sprijin, inclusiv lipsa limbajului verbal.

Simptomele autismului

Primele semne ale tulburării de spectru autist pot apărea în copilăria timpurie. Printre acestea se numără:

• Nu stabilește contact vizual și nu răspunde cu un zâmbet la zâmbetul altora.
• Nu reacționează atunci când este strigat pe nume și nu întoarce privirea către persoana care îl cheamă.
• Nu urmărește cu privirea obiectele indicate de un adult.
• Nu folosește gesturi simple precum „pa-pa” sau alte modalități nonverbale de comunicare.
• Nu inițiază și nu răspunde la gesturi de afecțiune, evitând apropierea fizică (ex. nu cere să fie luat în brațe).
• Nu imită mișcări sau expresii faciale.
• Nu se implică în jocuri sociale și pare dezinteresat de jocurile propuse de adulți sau de alți copii.
• Nu dezvoltă limbajul în ritmul obișnuit: nu arată cu degetul spre obiecte, preferă să tragă de mână părintele în loc să exprime verbal nevoile, rostește puține cuvinte sau le folosește în mod nefuncțional.
• Manifestă preocupări repetitive: este atras de detalii precum roțile mașinuțelor, alinierea obiectelor sau deschiderea/închiderea sertarelor, mai mult decât de utilizarea funcțională a jucăriilor.
• Are comportamente motorii repetitive, cum ar fi fluturatul mâinilor sau mersul pe vârfuri.

Semnale de alarmă în dezvoltarea copilului mic

Anumite comportamente întârziate sau absente pot semnala riscuri în dezvoltarea neuropsihologică a copilului. Iată câteva repere esențiale care, dacă lipsesc, justifică o evaluare de specialitate:

• La 6 luni: nu zâmbește social și nu manifestă expresii de bucurie; contactul vizual este redus sau absent.
• La 9 luni: lipsesc vocalizările, zâmbetele sau alte comportamente nonverbale orientate către persoana care îl îngrijește.
• La 12 luni: nu răspunde la nume atunci când este strigat; nu întoarce capul sau privirea către cel care îl cheamă.
• La 12 luni: nu vocalizează imitativ; „vorbirea de bebeluș” (lalalizare) este absentă.
• La 12 luni: nu utilizează gesturi de interacțiune precum arătatul cu degetul, făcutul cu mâna (pa-pa) sau ridicatul mâinilor pentru a fi luat în brațe.
• La 16 luni: nu rostește niciun cuvânt clar.
• La 24 luni: nu asociază cuvinte cu sens în propoziții simple (ex. „mama bobo”, „apa dă”), nu folosește expresii funcționale și nu comunică intenții verbale.

Pe lângă întârzierea dezvoltării limbajului sau a interacțiunii sociale, există și alte comportamente care pot indica necesitatea unei evaluări de specialitate:

• Copilul răspunde la solicitările adultului doar ocazional, „atunci când vrea”, părând că nu aude sau nu înțelege ceea ce i se cere.
• Protestează frecvent atunci când i se cere ceva sau când adultul insistă pentru a obține un răspuns.
• Jocul este marcat de un caracter stereotip: folosește jucăriile sau obiectele în același mod repetitiv (ex.: le închide/deschide, le lovește de suprafețe, le învârte etc.).
• Nu utilizează obiectele în scopul lor obișnuit: le linge, le scutură, plimbă sticle pe care le umple și le golește în mod repetat.
• Prezintă dificultăți de alimentație (selectivitate alimentară accentuată, refuz alimentar) și tulburări de somn (dificultăți de adormire sau treziri frecvente).
• Nu folosește cuvinte cu semnificație clară în comunicare, chiar dacă a rostit anterior unele sunete sau cuvinte.
• Merge frecvent pe vârfuri, fără o explicație medicală evidentă.
• Manifestă ecolalie: repetă în mod constant sunete, cuvinte, fraze sau replici din reclame/filme, fără a le folosi funcțional.

În unele cazuri, simptomele tulburării de spectru autist pot fi greșit interpretate ca semne ale unui „copil cuminte”: tăcut, liniștit, aparent independent și fără tendința de a solicita atenție sau ajutor din partea părinților. Însă, dacă sunt prezente simultan, în mai multe arii de dezvoltare, cel puțin trei dintre semnele menționate anterior, este important ca părintele să se adreseze unui specialist pentru o evaluare de dezvoltare.

Părintele este cel care poate depista devreme aceste semne pentru că el își cunoaște cel mai bine copilul și poate observă comportamente pe care un pediatru nu are posibilitatea să o facă într-o oră de consultație.

Ce poate și trebuie să facă un părinte

✔️ Să monitorizeze dezvoltarea copilului său
Nu orice întârziere în dezvoltare indică automat o tulburare din spectrul autist, dar poate semnala un risc crescut. Toate întârzierile pot fi corectate mai ușor dacă sunt identificate din timp, când intervenția este mai eficientă.

✔️ Să acționeze dacă are motive de îngrijorare
Fiecare copil se dezvoltă în ritmul propriu, așadar nu este întotdeauna motiv de panică dacă cel mic începe să meargă sau să vorbească mai târziu. Totuși, dacă nu dezvoltă abilități adecvate vârstei sau dacă părintele observă semne de îngrijorare, este important să ceară sfatul unui medic sau al unui specialist în dezvoltare.

✔️ Să nu accepte abordarea de tipul „mai așteptăm puțin”
Este frecvent ca părinților îngrijorați să li se spună să nu-și facă griji, să mai aștepte câteva luni sau să li se ofere exemple de copii care au început să vorbească după vârsta de 3 ani. A „aștepta” este un risc, deoarece se poate pierde un timp prețios pentru recuperare, indiferent dacă întârzierea este cauzată de autism sau de alt factor.

✔️ Să aibă încredere în instinctele proprii
Uneori, medicul poate să nu observe aceleași lucruri pe care părintele le vede zilnic acasă sau poate minimiza anumite semne. Dacă instinctul ridică un semnal de alarmă, este înțelept să se solicite o a doua opinie sau o evaluare suplimentară.

Diagnosticarea tulburărilor din spectrul autismului (https://autismstepbystep.ro/terapie-aba/)

Diagnosticarea tulburărilor din spectrul autismului poate fi dificilă, deoarece nu există un test medical standard (analiză de sânge, imagistică etc.) care să stabilească cu certitudine diagnosticul. În schimb, specialiștii se bazează pe observarea comportamentului și pe analiza detaliată a istoricului de dezvoltare al copilului.

Un alt factor care complică procesul este varietatea simptomelor, care pot diferi semnificativ de la un copil la altul, în funcție de forma de manifestare a tulburării.

De aceea, este esențial ca evaluarea să fie realizată de o echipă multidisciplinară (psiholog, medic pediatru, neurolog, logoped), cu experiență în diagnosticarea TSA.

Importanța diagnosticării precoce

Diagnosticarea timpurie, urmată de intervenție specializată cu terapii validate științific și un plan personalizat de sprijin, poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții copilului.

Prin identificarea timpurie a nevoilor și intervenția adecvată, copilul poate progresa în dezvoltarea abilităților sociale, cognitive și de comunicare, crescându-și șansele de integrare și independență la vârsta adultă.

Tratamentul autismului

Tulburările din spectrul autismului nu pot fi vindecate, însă există o varietate de terapii care s-au dovedit științific eficiente în reducerea simptomelor și în sprijinirea dezvoltării copiilor și adulților cu TSA.

Aceste intervenții pot ajuta la formarea și consolidarea unor abilități esențiale pentru o viață cât mai autonomă și împlinită, atât din punct de vedere social, cât și funcțional.

În cazul copiilor, intervenția timpurie este esențială. Cu sprijinul potrivit, aceștia pot învăța să comunice, să relaționeze și să gestioneze mai bine provocările din viața de zi cu zi.

Pe de altă parte, lipsa terapiei adecvate poate duce la agravarea simptomelor în timp. Neintegrarea copilului diagnosticat într-un program individualizat de terapie înseamnă pierderea unor oportunități importante de dezvoltare, crescând riscul de izolare și dificultăți semnificative în viața adultă.

Tipuri de intervenții frecvent utilizate:

• Terapii comportamentale (ex. ABA – Analiza Comportamentală Aplicată)
• Terapii de comunicare (logopedie, PECS, AAC)
• Terapie educațională (adaptată la nivelul de funcționare al copilului)
• Terapie de familie (sprijin emoțional și ghidare pentru părinți)
• Medicație, în anumite cazuri, pentru gestionarea unor simptome asociate (ex. anxietate, hiperactivitate, tulburări de somn)

Te așteptăm la Centrele Autism Step by Step.

Centru Autism Sector 2: Str. Sfântul Petru Tei nr. 63, Bucureşti – 0775 543 961

Centru Autism Istrati: Str. Doctor Constantin Istrati, nr. 20, Sector 4, Bucureşti – 0775 538 577

Centru Autism Sector 6: Bd. Iuliu Maniu nr. 7, Corp T, et. 2 (incinta APACA), Bucureşti – 0775 538 568

Centrul Autism Pucioasa: Str. Republicii nr. 87, Et 2, Pucioasa, jud. Dâmbovița – 0775 543 962

Centrul Autism Giurgiu: Bulevardul București 37, Giurgiu – 0775 543 965